Maria Cantacuzino de Chavannes, ieseanca nobila care a cucerit lumea cu frumusetea ei

Tanara, de o frumusete rapitoare, avand un sot extrem de bogat si cu o poveste de viata extrem de incitanta! Ea a reusit, acum mai bine de un secol, sa atraga atentia a mii de barbati. Mai mult, ea a servit ca model pentru realizarea uneia dintre cele mai frumoase picturi, celebra pana in zilele noastre chiar la Paris.

A intruchipat-o pe patroana Orasului Luminilor

Toate acestea pleaca de la Maria Cantacuzino de Chavannes (1822-1898 – n.r.), faimoasa reprezentana a boierimii din Moldova si cu importante legaturi ce tin de orasul Iasi. „Putini mai stiu astazi ca cea care o intruchipeaza pe Sfanta Genevieve – patroana Parisului in picturile murale din Panteonul francez – este o aristocrata romana. Este vorba de Maria Cantacuzino, cea care a acceptat sa-i fie model sotului ei, Puvis de Chavannes, pentru seria de fresce amintite. De precizat ca aceasta a fost si matusa pictorului Theodor Pallady, un prieten apropiat al lui Henri Matisse si a lui Stefan Luchian”, arata Andrei Doicescu.

25_Maria_CantacuzinoPe de alta parte, chipul celei care a creat valva printre marii barbati ai Moldovei, la mijlocul secolului al XIX-lea, poate fi admirat si pe simezele din Marea Britanie. „De data asta, apare in tabloul alegoric «Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul», tot marca Puvis de Chavannes, ce face parte dintr-o mare donatie de tablouri pe care intemeietorul galeriei din Dublin, Sir Hugh Lane (1875 – 1915), a facut-o National Gallery din Londra. Datat cu aproximatie la 1869, chiar inainte de casatorie, Maria este modelul pentru Salomeea, fiica Irodiadei. De asemenea, in «Sfanta Radegonda da azil poetilor», pictat pentru primaria orasului Poitiers, Maria Cantacuzino este figura Sfintei Agnes. Apare, de asemenea, in marele tablou «Alma Mater», din principalul Amfiteatru al Universitatii din Sorbona”, se mai arata in datele istorice legate de reprezentanta marii familii boieresti.

25_Maria_Cantacuzino_2

Chiar pe Dealul Copoului, in cladirea cunoscuta astazi drept Casa Universitarilor, la numarul 9. Casa se afla, odinioara, in Ulita Podu Verde – cum se numea pe vremuri Bulevardul Carol I. Logofatul a avut 18 copii, dintre care doar sapte fete si sase baieti au supravietuit. Potrivit obiceiului vremii, trei dintre fiice au fost trimise la manastire. Alta fiica, Elena, s-a inecat cu fratele sau, Matei, in lacul din parcul mosiei de la Horodniceni – Suceava. Din acea zi, logofatul a parasit pentru totdeauna Horodnicenii si s-a retras la Hoisesti, nu departe de Iasi, unde au crescut copiii si nepotii, conacul devenind si casa parinteasca a revolutionarului de la 1848, Basile Cantacuzino. Nascuta prin 1822 la Horodniceni, ca al saptelea copil al familiei, Maria era preferata tatalui care, observandu-i sensibilitatea artistica, a indrumat-o in activitati culturale”, arata Elena Radulescu-Pogoneanu, fosta directoare a Scolii Centrale de Fete din Bucuresti in publicatia „Convorbiri literare” din anul 1943.

O mare poveste de dragoste in Franta

Suferind de tuberculoza, in 1850, Maria Cantacuzino a plecat la Paris, conducand-o pana la Cernauti chiar bardul Vasile Alecsandri. „Intreaga calatorie catre Hexagon a facut-o impreuna cu Iancu Alecsandri, fratele poetului. Mai apoi, la Paris si in atelierul lui Theodore Chassériau l-a cunoscut pe talentatul creator de picturi murale Pierre Cécile Puvis de Chavannes. Maria l-a incurajat si i-a devenit muza inspiratoare, critic de arta si reazem in extenuanta truda pentru afirmare. Murind Chasseriau si lasata singura de sotul Alecu Cantacuzino in locuinta pustie din Avenue de Villiers, isi petrecea zilele mergand la imensul atelier pentru panze monumentale, amenajat de Chavannes la marginea Parisului. Peste ani, dupa decesul sotului la Iasi (1884), ieseanca si pictorul francez s-au casatorit.

Cu Maria alaturi, acesta a transpus pe panza, si apoi pe zidurile marilor institutii, nemuritoarele opere: „Iarna”, „Vara”, „Odihna”, „Munca”, „Pacea”, „Razboiul”, tablourile din amfiteatrul Sorbonei, din Biblioteca Bostonului, din primaria parisiana si din marele templu al culturii franceze, Panthéonul, sub boltile caruia se odihnesc in vesnicie Rousseau, Voltaire sau Hugo… Peste toate, ultimele trasaturi ale Sfintei Geneviève fusesera creionate pe sevaletul adus langa patul Mariei, care avea sa se stinga in august 1898. Chavannes n-a mai trait decat pentru a sfarsi cu o incordare supraomeneasca aceasta ultima lucrare, cartoanele ultimelor sale creatii – testamentul, cum spusese odata – si in care el glorifica, in acelasi timp, patria, religia si admirabila fiinta care-i statuse in ajutor si veghease asupra inspiratiei lui o intreaga viata. Doua luni dupa, la 24 octombrie 1898, pleca si dansul. Drept amintire, lasa muzeului din Lyon, orasul in care se nascuse, la 14 decembrie 1824, tabloul Mariei de la Iasi”, se arata in datele istorice legate de aceasta personalitate a capitalei Moldovei. Cei doi sunt inmormantati in vechiul cimitir de la Neuilly – Paris.

25_Puvis_de_Chavanne_Pantheon_1